Drumetule

July 6, 2011

drumetule, tacut din drum
urzita-i lumea din ispite
intr-un caus de lut dospite
la umbra deasa de gorun

vin ursitori uitate-n crang
sa joace-n juru-ti despletite
dezlege-ti dorul de cuvinte
ma legene sa nu mai plang

si trec cocori, ne-nvete zborul
caci doua aripi ni-s de-ajuns
si-o inima, ne-ncapa dorul
de intrebari fara raspuns

drumetule tacut din drum
urzita-i lumea din ispite
intr-un caus de lut dospite
esti umbra langa care-apun.

Advertisements

Cine crezi

June 15, 2010

cine crezi cã e nebunul ce-mi zideşte-n el cãlcâiul,
în dogoarea cea de patimi în apus trezind pãcate,
peste dorul de sub streşini aşternându-mi cãpãtâiul,
în somn dulce să m-arunce peste vise sărutate?

cine crezi că-i blestematul ce din lut mă meştereşte
şi-mi dă viaţă în amiaza spintecată de cuvinte.
mă alungă în pustiuri unde strofa dogoreşte
şi mă cheamă-n colb, să reazem ale sale neputinţe?

cine crezi ca e bastardul, cel venit pe lume-anume
să-mi deznoade ce-nodat-a pe la porţi urzind destine
timpul nărăvit la toate, ca un murg mânat în spume
tropotind prin lungi poeme, făr’ a vrea sa ne dezbine?

Poemul tau

June 15, 2010

poemul tău nu este încă scris
cum slobod nu îmi este încă pasul
eu doar mimez că tu ai fi proscris
când tu prin mine bântui la tot ceasul

cărări să nu te ştie nu-s prin tărg
şi nici cântări de tine ne-ngânate
iar lacrima rotundă-mi dă în pârg
mor dimineţi de rouă ne-nchinate

o stea să nu te ştie de-ar mai fi
m-aş face nor lumina să-i răpun
nici luna-n veci de ea nu ar mai şti
şi-apoi m-aş duce-n taină să apun

poemul tău nu este încă scris
cum slobod nu îmi este încă pasul
eu doar mimez că tu ai fi proscris
când tu prin mine bântui la tot ceasul

Intre a fi si a nu fi

June 3, 2010

de dimineţi flãmânde atârnând
în geamul ce surâde cãtre soare
mã vei afla iubite ascultãnd
lãute şuşotind despre izvoare

cãuşul palmei cuib zidit sub streşini
de cântãtoare pãsãri în perechi
visând la rodul cel ascuns în vişini
cercei în pârg, sãrut după urechi

fior rotund pe tălpi de rouă crudă
clepsidre-n răsărit trezind ispite
galop de murg neânşeuat asudă
între a fi şi a nu fi, iubite.

Te-aud, te vãd, te simt

June 1, 2010
Te-aud cum taci de parcã nici n-ai fost
Uimire, vis, chemare şi nicicând
În mine nu cerut-ai adãpost
Sãrutul tãlpii mele adorând

Te vãd cum treci de parcã un strãin
Se scaldã-n ochiu-mi ţie doar supus
Viori, fiori, atingeri, dor, suspin
Uitate-s într-un veac de mult apus

Te simt cum dori din rana de pe crin
Ce mi-a-nflorit târziu pe sânul stâng 
Petalã ofilitã într-un scrin
Parfum menit sã-mbete un nãtâng

Te-aud, te vãd, te simt plutind iubire
În tot ce sunt, în tot ce mi-a rãmas
Luminã de altar,  dumnezeire
O  noapte, un alcov, şi un popas.

Tacere ascunsa…

June 1, 2010

        tãcere ascunsã sub tãlpi de icoane
        sculptate în colbul durut
        cãrãri trec prin mine, Marie, Ioane
        asterne-mi pe doruri sãrut
        
        adunã-mi chemãri sfãrâmate pe prag
        zideste-mi iubire de nimb
        culege-mi sperante, le prinde-n sirag
        prin vãmi când voi trece sã schimb
        
        m-adoarme în ramuri pe flori de cires
        mã leagãnã-n dor si suspine
        m-ascunde în cheia dositã sub pres
        sã stiu când mai treci pe la mine.

Adorm

May 31, 2010

adorm cu genunchii la gurã
pãgânã nevoie de nud
mã simt preadoritã fãpturã
doar cântecul mamei aud

adorm între maluri de valuri
pe-o coajã de nuc navigând
fãrâmã sãditã-ntre dealuri
sunt aura mamei, sunt gând

ador sã adorm eu cu mine
nu-mi tulbure somnul vreun orb
alunece-mi somnul spre tine
mi-l spele de doruri vre-un corb

Sub un cer nedurut…

May 31, 2010

sub cer nedurut se-aşterne pãdurea din mine
la margini de lumi ştiute izvoarele-mi curg
şi pãsãri cãrãri dezleagã în noapte destine
le piardã, le piardã prin lume, o coamã de murg

adorm pe un dor pripãşit între perini coline
prin mine cuminte apusul apune-n tãrziu
şi stele se nasc cãlãtoare pe fulgi de suspine
rãsar rãsãrituri, de mine sã-ţi spunã nu ştiu

Mi-e teama

May 29, 2010

Orbul vinde taceri cumparate-ntr-o noapte
Surdul atingeri invadate de ger
Bucuria atarna spanzurata de soapte
Nebunul arunca cu luna in cer

Numar carbunii ucisi sub cenusa
Ceata ciopleste blesteme pe os
Musca sarutul ascuns dupa usa
Ranjeste nebunul si-njura duios

Mi-e teama de gandul zidit sub taceri
De dorul strivit de atingeri
Mi-e teama si azi pentru ziua de ieri
Mi-e teama de flori si de ingeri

Spuneti-mi ca nu am murit

May 29, 2010

Am o piatrã funerara pe inimã
Ziua o port prin lume, noaptea mi-o astern capatai
Frumos crucifix, soptesc trecatorii, mester cioplitorul
Da’ de unde ? imi scapa raspunsul, un anonim insistent
Sa nu-l tulburi, ieri a ucis o caprioara
Pastea linistita ce-mi incoltise-ntre ganduri
Vezi aripa heruvimului din urmarul stang? E franta
Vezi urma copitelor din inima mea?
Caprioara, atat a ramas
Cand oboseste ma intreaba: nu pleci?
Si eu plec pentru o vreme…

Am o piatrã funerara pe inimã
Noaptea trecutã a venit unul si mi-a zis
Da-mi-o mie ca-mi e capataiul gol
Unde stai, l-am intrebat
Acolo unde se terminã crucile, sub pruni
Pleaca i-am zis, sa nu se trezeasca, ieri a
ucis o caprioara
Nu-mi este frica, eu ieri l-am ucis pe
Dumnezeu

Am o piatra funerara pe inima….